Prima dimineata departe de casa. Scriu dintr-o benzinarie particulara, vreo 7 km out of Pietrosita, imediat dupa ce zappul a inceput sa dea primele semne de dezmorteala. Instalat birou mobil in fata benzinariei, in noroi, sub o umbrela coca-cola. Spus la nenea de la statie ca facem un film de actune la Pietrosita, asta la intrebarea lui "esti pe la vreo firma, frate?" Fata a sters masa rosie umeda si soioasa so, all set for 1/2 sesiune de net, pina ce echipa se repliaza pt. o filmare pe sosea cu masina + ceva device-uri complicate pt. nestiutori, sa le pomenim totusi: low loader, hot head ...
Trezire cu greu dupa seara la fel de grea cu tuica, vin sec, vin fiert si ce-o mai fi fost. Se duceau toate sticlele una dupa alta ba in cinstea lui Steaua, ba apoi a lui Dinamo. Orgoliul meu de fan Dinamo a fost in fine razbunat :) In fine, m-a cam durut capul, am realizat ca am uitat sa imi iau prosop la mine, Oana a mers sa vorbeasca cu primarul. In rest, totul OK, parca suntem o gasca de copii veniti in tabara. Toata lumea povestea cum a dormit cu colegul de camera, de cele mai multe in pat matrimonial. Cum Popa i-a imprumutat lui Radu prosopul pe care scria mare "Costinesti", cum nea Ion doarme sub "mansarda" unde sunt cazati cei 2 struti ai proprietarului si care dimineata l-au trezit pe sarmanul om, in timpul galopului matinal... Faze d-astea
Ieri am filmat nesperat de bine, printre ploaie, soare si nori. Maria a facut slalom cu masina printre magarii locali minati de toata productia pe drumul national, Ioana e cam stresata de stilul agitat-smuls de condus al Mariei, dar no major problems in rest. Am tras ceva cadre si intr-o camera kitsch asa-zis de pensiune si am gasit iar un ursulet de jucarie (e parte a unei serii de ursuleti care imi populeaza deja filmul) dar care e imbracat cu un chilotel pe care scria: "I love Romania". In definitiv, am zis ca despre asta e vorba, I love it, too, asa ca am filmat mai de-aproape, am schimbat obiectivul pt. ca orice film trebuie sa-si aibe statementul lui
Ma cam opresc, vin tot felul de aiuriti care-si alimenteaza rezervorul si se uita la mine ca la felul 7, dar nu asta-i problema, mi-e ca o sa sune radu sa imi zica ca lumea e pe pozitii.
Pe miine, la aceeasi ora, am rezervat masa rosie 9 zile la rind

{ Tudor Giurgiu's blog | login sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii }