Cu: Maria Popistasu, Ioana Barbu, Tudor Chirila, Catalina Murgea, Mircea Diaconu, Virginia Mirea, Tora Vasilescu, Valentina Popescu, Mihai Dinvale, Carmen Tanase, Mihaela Radulescu.

Două colege de facultate au o relaţie cu tente saphice, care este, ei bine, ca orice poveste de dragoste heterosexuală, în "Love Sick," un film simplu dar revigorant care poate depăşi graniţele categoriei de film gay. Lipsa completă de complicaţii din partea cuplului central, precum şi modul în care relaţia uneia dintre fete cu fratele ei nu impune vreun comentariu mai dur, fac din acest debut excelent al lui Tudor Giurgiu un film neobişnuit care ar trebui să facă valuri în circuitul festivalurilor, înainte de a fi distribuit prin canale specializate.
Fără a primi prea multe informaţii biografice despre personaje, şi fără obişnuitele ritualuri de curtare, Cristina, alias "Kiki" (Maria Popistaşu), povesteşte în fundal voiceovercum a întâlnit-o pe Alex (Ioana Barbu) în prima ei zi la facultate şi imediat s-a îndrăgostit de ea. Alex ne este arătată cum se mută în gazdă la taciturna doamnă Beneş (Catalina Murgea), în aceeaşi clădire cu Kiki, însă abia mult mai târziu aflăm că fetele, în acel moment, se ştiau deja de mai mult de un an, iar Alex şi-a petrecut primul an de facultate la cămin.
Modul de abordare este unul clasic în primele secvenţe ale filmului, cu trecutul şi prezentul amestecate semi-impresionist, pe măsură ce personajele se dezvăluie spectatorului. Relaţia lui Kiki cu fratele ei mai mare, Sandu (Tudor Chirilă), nu e niciodată explicată clar, deşi băiatul se comportă ca un iubit gelos. Niciodată, însă, nici măcar în timpul certurilor, nici unul dintre cei trei protagonişti nu face referiri la preferinţele sexuale ale celorlalţi: de-a lungul filmului, accentul cade pe sentimente, indiferent de orientarea sexuală.
Cele două fete sunt diametral opuse. Alex, venită de la ţară, este tăcută şi studioasă, dornică să îşi facă părinţii mândri; Kiki e din Bucureşti şi preferă întotdeauna distracţia (şi aici includem şi săruturile), cărţilor.
Atracţia dintre cele două este perceptibilă, deşi ea nu se concretizează decât cu foarte puţin sex pe ecran. Secvenţa de la începutul filmului, când Kiki îi face găuri în urechi lui Alex, e scăldată în tandreţe (la fel ca şi acel “aau” – găurirea urechilor e reală). Atunci când, mult mai târziu, Kiki venerează sânii goi ai lui Alex, erotismul trece cu mult peste ceea ce se poate vedea.
Părinţii ambelor fete nu au nici cea mai vagă idee despre adevărata lor relaţie, lucru exploatat în câteva scene comice când Kiki o invită pe Alex la masă la ea acasă. Scena se repetă ăn a doua jumătate a filmului, când fetele îşi petrec vara la casa natală a lui Alex din Pietroşita.
E o poveste subţire, dar nu e nimic tragic în asta, mulţumită unui joc actoricesc impresionant din partea lui Popistasu în rolul extrovertitei Kiki şi a lui Barbu în rolul mai liniştitei Alex. Intr-o lungă scenă finală, marcată de un sentiment de real prin refuzul ei de a-şi explica motivaţiile emoţionale, Barbu are o prestaţie deosebit de puternică.
Celelalte personaje sunt frumos creionate, cu părinţii portretizaţi mai degrabă comic, însă în nici un caz într-un mod condescendent. Comparativ, personajul Sandu interpretat de Tudor Chirilă pare un pic prea brutal.
Pachetul tehnic este solid, cu imagini frumoase realizate de Alex Sterian, în special în timpul verii petrecute la ţară.

{ English  }