inca luni 23.33
azi a trecut foarte bizar. mi s-a parut o zi foarte scurta... la sapte ma simteam ca la trei. greu totusi.. cum suntem mai multi de trei actori imi pierd rabdarea. imi dau seama ca suntem dificili si greu de suportat si sper ca atunci cand voi mai inainta in varsta sa am copii sau macar prieteni destul de intimi care sa aiba curajul sa imi spuna ca am deraiat. poate fi foarte trist. nu mai spun obositor.
azi am filmat masa de "acasa". nu ma simt foarte conectata cu spatiul ala si imi dau seama ca sunt atatea pareri diferite legate de personajul meu... fiecare in parte o vede pe kiki altfel si eu de fapt nu am alta varianta decat sa topesc toate imaginile astea pt ca altfel ma trezesc in fals. am uneori senzatia ca nimeni nu s-a pus de acord in ceea ce ma priveste.

{ continuare }

In fine, a venit duminica si cu ea pauza. Ultimele zile au fost cam stresante, am avut de filmat scenele cele mai importante din final. Ioana si Maria au fost admirabile chiar daca a fost greu de mentinut aceeasi stare de emotie pe durata a 12 ore, apoi reluata de "n" ori in duble. Sper sa iasa cum trebuie si sa nu refilmez. Ieri am filmat la mine acasa pe acoperisul blocului. Filmare asezonata la final cu gratare, mititei si palinca de la Cluj. Au fost nori si s-a dus dracu romantismul de asfintit (poate naiv) pe care scontam. Am avut in schimb stoluri de ciori de care am profitat la greu in compensatie. Am plecat dupa 10 zile din apartamentul din Magheru cu amintiri frumoase. Cred ca am facut treaba buna si am capatat multa incredere. Am vazut impreuna cu Alex (operatorul) si material din ultimele zile de filmare si totul pare in regula. Incep sa cred ca avem momente foarte speciale si secvente reusite in sine. Acuma faza e ca toate astea trebuie sa se lege bine intr-un intreg si sa nu fie doar niste momente OK in sine.

{ continuare }

e sambata dimineatza.
m-am trezit, din reflex la 6jumate desi azi incepem la 10.nu pentru ca ar fi sambata ci pentru ca ieri am stat dupa "program".
in timp ce ma spalam pe dintzi am descoperit ca am ochii umflatzi. si nu numai asta. unul e mai umflat decat celalalt.. nu sunt amandoi intr-o sambata. par batuta. acum incerc sa ii repar cu d-astea de "formula as sfatuieste cititoarele". comprese din pliculetze de ceai de musetzel fierte si racite.
ieri a fost ziua despartzirii. un pic prea melodramatic pentru popistasu. greu. cu lacrima in gat sau in ochi, incarcand sa tzinem racord de stare, de intensitate a vocii... spre seara aveam impresia ca nu mai vad nimic printre pleoapele umflate si capul imi bubuia. "hai, inca una, acum repede..."

{ continuare }

deci desigur ca obosita. ora tanara dar totusi inaintata in noua mea notziune a timpului. 21.15 este deja ora aia la care ma pregatesc sa maine.
text mult de insusit. stare de intzeles. emotzie de acumulat.
fratele meu se va casatori pe 12. fratele meu real si nu chirila care s-a tuns azi in baia lui benes si a strambat din nas la tricouri. ioana care e frumoasa si talentata si concentrata. imi aminteste de anamaria care si ea la primul film era adunata si uimitoare. giurgiu a fost azi mana de fier in miros intzepator-lesinator de ceapa. eu bagam emetiral si losec. alex care e lucid si calm. nea pompi care e hatru si prea putzin inalt. miruna e o ironica zana cu maini parfumate, oana e reliable si fair, gelu si laurentziu, cuplul sonor si toata gasca de adunat fane si alintata eliza si elena cea care imi datoreaza o sticla proaspata de vin.

{ continuare }

Azi am filmat niste scene grele. Monologul Mariei cu telefonul ei Nokia in care ii spunea "chestii" lui frati-su si apoi discutia din bucatarie intre Ioana si Dna Murgea. La prima scena, Maria s-a tinut tare si a fost suficient de "deraiata", cum o cere si personajul, de altfel. Vorbea cu robotzelul lu' Chirila de parca l-ar fi iubit de-o viata. Sunt fff curios cum va da pe ecran. Poate fi una din alea 3 scene tari ale filmului. In bucatarie, am tras vreo 10 duble pina s-a terminat pelicula. Era un plan secventa cu mult text si Dna Murgea nu l-a dat cum trebuie aproape in nici o dubla. Mici greseli, nu grave, da' se simteau. La final, m-am multumit cu dubla 7 dar si acum ma inteapa in spate ca habar n-am daca se vedeau mustele in cadru. Am cerut muste, da' multe si m-am trezit cu un borcan in care erau ametite la gramada vreo 20 de muste. 2 au si murit (vom scrie asta la final pe generic). Sunt suficient de paranoic sa cred ca scena a avut de pierdut in lipsa mustelor, da' asta-i chestia, n-am ce sa fac. La Pintilie s-ar fi plecat acasa pina productia si regia faceau rost de muste. Io sunt un debutant umil si ma voi bucura oricum daca voi vedea macar una zburdind prin cadru. Iar daca nu, ma voi consola macar cu gindul ca scena putea sa fie si mai misto...

{ continuare }