"Am fost mustrata ca n-am scris pina acum nimic pe blog. Blogul mi se pare o prostie, dar, cu toate astea adiministratorul m-a atentionat subtil ca, daca sint scriitoare, scrisul, in consecinta, n-ar trebui sa fie o problema. Asa ca scriu acum, cind s-au terminat filmarile si am baut si din "cupa amaraciunii" la petrecerea de final, despre C. Am cunoscut-o in clasa a XII-a. Era o fata extrem de slaba, imbracata in niste blugi galbeni, adusi din Franta, asa cum mi-a spus. Eram la Olimpiada de romana, intr-un an in care ne picase un subiect din Nichita Stanescu. Eu eram tare plictisita si aveam chef sa ma intorc acasa. Am stat linga C. in banca si am privit-o cum se agita, emotionata. Parea o fata constiincioasa si m-am gindit atunci cit de trist trebuie sa fie un om atit de cuminte.

{ continuare }